Preşedinte de pardon
Sorin Avram
Ia închipuiţi-vă că Jupânul de Pardon e zîna bună a mingicărelii naţionale şi că în mărinimia sa nemărginită face nişte minuni pentru suceveni. Nişte minuni care să-i facă pe puşti să lipsească de la şcoală, pe domnişorele să se boiască şi să se ferchezuiască în mod special, ca de ocazie, şi pe locuitorii Sucevei, altfel cam blegiţi de criză, să viseze finale europene de fotbal, evident, pe nocturna din Areni. Asta da minune! Să fie FC Cetatea campioana României, să se bată în toate meciurile importante de pe continent, să fie mîndria şi gloria judeţului şi a ţării. Nimic n-ar fi mai plăcut decît să citim în ziare: „Roman Abramovici vrea să cumpere clubul Cetatea, Ciprian Anton se opune cu tărie”, sau „Preşedintele Anton negociază dur transferul lui Messi la clubul din Areni” sau „Deşi Ronaldo se cere să joace gratis la Cetatea, Ciprian Anton îl refuză politicos”.
Ori să apară o ştire de genul: „Răzeşii de la Cetatea vor juca finala campionatului european cu cormoranii de la Liverpool, iar pentru asta preşedintele Ciprian Anton va pregăti 10.000 de sarmale, 100 de navete de bere vor fi scufundate în apa Sucevei, la rece, iar 15 kilometri de mici proaspeţi vor fi garantaţi de Petrea Dulgheru pentru consumul fanilor celor două echipe. În pauza finalei, dar şi la sfîrşitul meciului, un sobor de preoţi în frunte cu Alexandru Recolciuc şi Margareta Clipa va interpreta doine şi cîntece de jale pentru a mai alina din tristeţea cormoranilor englezi. Babele fanatice, susţinătoare ale Clubului Cetatea Suceava, vor agăţa un banner mare croşetat chiar de ele cu sloganul „Te iubim, Antoane!”.
Ei, ce ziceţi de o aşa minune? Cinstit vorbind, ne-ar place şi nouă, dar şi preşedintelui Ciprian Anton, starostele de la Cetatea Suceava. Pînă una alta, Abramovici habar n-are unde-i Suceava, despre Messi nu sîntem siguri că ştie pe unde vine România, iar domnul Anton e departe de a conduce o echipă „beton”, atîta vreme cît fotbaliştii Sucevei trebuie protejaţi de minge pentru că aceasta, prin rostogoliri neaşteptate, s-ar putea să-i lovească, accidentîndu-i.
În afară de ochelarii de tip Cristi Borcea şi de fiţele de argăseală ale specimenului cu acelaşi nume de la Steaua, Ciprian Anton nu prea are deprinderi de preşedinte de club. Poate mai degrabă de preşedinte de scară sau de club de flotări. Pe de altă parte, Ciprian Anton, spre deosebire de alţi şmecheri care s-au perindat prin fotoliul de preşedinte de club, a reuşit să facă totuşi cîte ceva. A renovat stadionul, a reparat băncile, a văruit, a vopsit şi a făcut tot ce a putut ca stadionul să fie frumos şi totul să fie bine. Mai rămîne să găsească şi nişte tipi care să ştie cît de cît cu mingea. Ar fi super.
Ar mai fi o mică problemă. Lumea trebuie să afle că stadionul sucevean a presupus nişte cheltuieli, iar acestea n-au fost suportate de portofelul clubului. Aşa că fiind un club mai sărac, FC Cetatea a fost ajutată de o serie de sponsori. Poate că ar fi fost bine ca, în mod onest, Ciprian Anton să nu-şi fi tras spuza doar pe turta lui, ci să fi organizat o conferinţă de presă sau să fi afişat un banner pe care să se poată citi că la schimbarea la faţă a stadionului au contribuit, şi Primăria Sucevei, şi firma „Policolor”. Că dacă nu era „Policolor”-ul, care a făcut o sponsorizare substanţială cu vopsea, domnul Anton ar fi întins şi acum oja cu trafaletul ca să picteze băncile stadionului sau ar fi vopsit aceste bănci şi iarba gazonului cu vopsea pentru ouă sau cu zeamă de păpădie.
Fiindcă nu a făcut nici un gest de mulţumire pentru sprijinul primit din partea sponsorilor, noi îi batem obrazul cu pixul şi-l trecem pe Ciprian Anton să joace la echipa a doua a Jupânului de Pardon.
