Performanţa ca, pardon, coşmar
Doru Popovici
Trăim, de vreo 2050 de ani (vă amintiţi fixaţia lu’ Ceaşcă, nu ?) plus cei scurşi de la cea mai recentă răscoală, într-o confuzie totală în ceea ce priveşte performanţa. Care, adesea, este confundată cu ciupeala, cu apărarea sărăciei, nevoilor şi neamului (prost), cu pîrjolitul ierbii ori cu otrăvirea fîntînilor.
Sportul românesc, de bine ce s-a cam dezobişnuit de a fi asociat cu stindardul (ba şi cu standardul!) de campion în mai toate disciplinele, a ajuns purtătorul de stindard tocmai al acestor confuzii. Bunăoară, chiar în ultimele săptămîni, antrenorul Cetăţii, Ioan Radu, a căzut din lac în puţ, iar de-aici nu mai ştiu unde, zicînd mai întîi ceva despre un „obiectiv îndrăzneţ: evitarea retrogradării” Apăi dacă ăsta-i îndrăzneţ, cum dracu’ or arăta ălea motivante, ălea mobilizatoare, ălea … ?
Ridicolul aserţiunii este în izbitor contrast cu ceea ce este omul şi profesorul Ioan Radu: un profesor cu calificare maximă şi un om inteligent, manierat, cu simţul umorului şi cu o exprimare extrem de îngrijită. Să fi fost o scăpare? Aşa am zis. Numai că, doar cîteva zile mai tîrziu, tot Ioan Radu a comis una şi mai mîndră, şi mai cornută: „…să realizăm măcar baremul de 25 de puncte”! Ceea ce, în traducere liberă, ar da de înţeles că „îndrăzneţul” obiectiv al salvării de la retrogradare a fost trecut deja la „classified documents”, retrogradarea fiind deja asumată, noua îndrăzneală, în traducere şi mai liberă, fiind aceea de a aborda Divizia „C”, în 2010, fără puncte de penalizare. Chestia asta, curat mobilizatoare, vădeşte o resemnare care mă trimite, a nu ştiu cîta oară, cu gîndul la o strălucită şi strălucitoare promovare în Divizia „B” „întocmai şi la timp”, cum zicea vorba aia cretină din armată, adică fix în anul 2012. Care an, pură coincidenţă!, este cel al alegerilor locale. Şi tot prin coincidenţă, atunci, în 2012, copiii-minune de azi ai noului preşedinte al Clubului Cetatea, Ciprian Anton, vor avea tocmai vîrsta potrivită pentru a reuşi o promovare „mult dorită şi aşteptată de întreaga suflare suceveană” care „va face ca „municipiul reşedinţă de judeţ” să figureze din nou pe harta fotbalistică a ţării”, etc.
Mai vreţi aşchii de limbă de lemn? Căutaţi-i pe alţii, pe specialişti, că mie mi-a fost foarte greu să le mîzgîlesc şi p-astea. N-aş vrea să fiu, în următorii trei ani, nici Ioan, nici Ciprian. Dar nici fotbalist la o echipă planificată la retrogradare.
Sursa: Jupanu