Fotbal sau înjurături?
De ce să mai merg pe Areni? Asta m-am întrebat sâmbătă, după meciul pierdut în faţa FCM Bacău. Am luat gol după o fază de cascadorii râsului, când Pascal şi Bernard au judecat o centrare într-un mod care în manualele de fotbal este trecut la capitolul „Aşa nu”.
Nu faptul că am pierdut, din nou, m-a dezamăgit. Am plecat de la stadion cu un gust amar provocat de atitudinea jucătorilor, antrenorului şi echipei manageriale.
M-au dezamăgit jucătorii, pentru că niciun moment nu au lăsat impresia că sunt dispuşi să îşi dea sufletul pe teren pentru a câştiga, dacă nu pentru sutele de suporteri care au venit la meci măcar fie şi pentru o primă amărâtă de o sută de euro.
M-a dezamăgit antrenorul Radu, pentru că nu pot înţelege de ce jucăm la egal pe teren propriu dar şi pentru că din nou nu şi-a asumat responsabilitatea pentru rezultatul dezastruos. Eu chiar m-am săturat să aud că am avut din nou ghinion. Noi nu jucăm la Loto. Acolo ai ghinion. Într-un meci de fotbal fie jucătorii joacă prost şi nu respectă indicaţiile antrenorului, şi atunci trebuie sancţionaţi, fie tactica a fost greşită şi atunci antrenorul trebuie să îşi asume responsabilitatea.
M-a dezamăgit preşedintele Ciprian Anton, pentru că s-a lamentat în conferinţa de presă de după meci deoarece a fost înjurat de câţiva spectatori şi s-a arătat dispus să îşi ia jucăriile şi să plece acasă. Dacă te sperii de câteva înjurături ce ar fi trebuit să facă alţi conducători din fotbalul românesc? În aceeaşi logică, Gigi Becali, care este contestat de o peluză de trei mii de oameni, ar fi trebuit să se mute deja din ţară.
M-a dezamăgit faptul că se dă din nou vina pe presă pentru că la Cetatea nu merge treaba. M-am săturat ca mass-media să fie acuzată că nu susţine echipa. Ştim cu toţii ce s-a întâmplat în perioada de non-combat a presei faţă de ce se întâmpla la club şi nu cred că vrem să retrăim acele vremuri.
M-a dezamăgit, puţin spus, faptul că unii jucători în loc să îşi facă treaba pe teren şi să încerce să evite încă un dezastru, au început să înjure spectatorii. Pălimaru, Semeghin, Apetri sau Bernard au uitat de joc şi se certau cu spectatorii ca la uşa cortului. Nu îmi venea să cred când l-am auzit pe Bernard înjurându-i mai ceva ca un brijar pe spectatorii care au „îndrăznit” să îl fluiere. Aş fi vrut să fi fost la fel de agresivi şi pe teren, nu doar cu spectatorii.
Atitudinea acestor jucători nu are nicio scuză. Fie sunt jucători profesionişti şi îşi dau sufletul pe teren chiar dacă tot stadionul îi huiduie, fie se duc să joace în spatele blocului. Cetatea nu are nevoie de aere de vedete şi jucători sensibili la fluierături. „Năsosul” o băga în aţe în timp ce îl huiduia tot stadionul şi, eu cel puţin, nu l-am auzit niciodată înjurând spectatorii.
Nu am ce să le reproşez celor care i-au fluierat pe jucători, celor care au strigat „demisia” sau celor care au plecat de la stadion după ce am luat gol. Este dreptul lor. Au plătit un bilet pentru a urmări un meci de fotbal, nu o parodie.
Îi somez pe Radu, Anton şi mai ales pe jucători, să le dea spectatorilor pe care i-au înjurat, un singur motiv pentru care ar trebui să vină şi săptămâna viitoare la stadion?
Eu nu cred că vor să fie înjuraţi din nou pe banii lor.