Escroci de neînlocuit
Ciprian Anton a păşit în noul an aşa cum l-a încheiat pe precedentul: în postura de valet suprem al primarului Ion Lungu. În doar şase luni de mandat, managerul licenţiat la apelul de seară în garajele din Copou a urcat Cetatea pe năsălie. În acest răstimp, s-au tocat 6,4 miliarde din banii publici şi alte 2 miliarde venite dinspre Ceahlăul pentru 15 puncte nenorocite. Sumele au fost recunoscute după dictare de Anton… până la ultima bancnotă lipită pe chelia lui Băsescu de pe afişele electorale.
După aceasta ispravă, Ciprian Anton, contraexemplul perfect de preşedinte, s-a apucat de oferit exemple de supravieţuire pe timp de criză: a micşorat salariile şi a reaşezat organigrama clubului. Blatiştii de odinioară şi directoraşii de ieri, Dăscălescu şi Berezoschi, vor tăia frunze la câini din postura de consilieri delegaţi. Primul nu ştie exact în ce sector e sediul federaţiei, în timp ce pentru al doilea strategia de marketing e sinonimă cu printarea unor abţibilduri la ghereta de peste drum de stadion.
Dinspre banca tehnică, între calcule contabile şi apeluri la clemenţă către suporteri, Ioan Radu ne anunţa că niciun jucător nu-i de neînlocuit. Oricine e liber să plece. Profesorul şi preşedinte sunt singurele nulităţi indispensabile pe Areni. Fără contribuţia lor profesională, fotbalul sucevean ar dispărea. Demisii de onoare? Nici vorba! Anton şi Radu vor părăsi Cetatea într-un singur mod: cu cătuşele la mâini. Ar fi primul transfer reuşit între Suceava şi Botoşani.
PS. Ieri dimineaţă m-am trezit cu un plic de la fisc. Cică sunt la zi cu impozitul pe “veniturile din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală”. Jur că-i şi ultima oară. De ce să mai plătesc impozite unui stat de escroci?
