“Forţam adidaşii”

Viaţa de fotbalist nu înseamnă doar faimă şi bani. Până să devină unul dintre cei mai cunoscuţi fotbalişti români, Dorin Goian a trebuit să strângă din dinţi în dese rânduri. Fundaşul lui Palermo a rememorat câteva dintre problemele cu care s-a confruntat în perioada junioratului.

Dorin Goian a început fotbalul de performanţă la vârsta de 8 ani, când, într-o dimineaţă, tatăl său s-a hotărât să îl înscrie la juniorii Sucevei. Până să debuteze la Foresta, fundaşul Echipei Naţionale a avut, însă, destule bătăi de cap.

“Tata era electrician, iar mama croitoreasă. Normal că nu le era uşor să ţină 7 copii. Papucii se găureau în talpă când jucam pe bitum şi puneam tălpici ca să nu mă bată la picior. O pereche de adidaşi o forţam tare, pâna se rupea de tot, erau alte posibilităţi atunci. Prima pereche de ghete era cu vreo 2-3 numere mai mare şi jucam cu vată în vârf ca să nu se vadă urât”, şi-a amintit Dorin Goian.

În ciuda problemelor din acea perioadă, Goe mărturiseşte că nu s-a gândit să renunţe la fotbal.

“Nu m-am gândit niciodată să mă las. Mi-a plăcut prea mult fotbalul. Au fost momente mai grele, aveam 17-18 ani şi mi-aş fi dorit nişte bani de buzunar. Atunci am avut noroc de fraţii mei mai mari care mă ajutau”, a mai spus fundaşul lui Palermo.

Dorin Goian şi-a petrecut o mare parte a vacanţei de vară în Suceava, iar la mijlocul săptămânii viitoare se va întoarce la Palermo. Din Italia, Goe îi va ţine pumnii fostei sale echipe, iar în cazul în care Steaua nu va lua titlul, speră ca pe primul loc în Liga I să se claseze o echipă din provincie. Asta chiar dacă fratele său, Lucian, joacă la Dinamo.

“Eu sper ca Steaua să întrerupă această perioadă în care provincia a câştigat campionatul. Daca nu va reuşi Steaua, atunci tot mai bine ar fi ca o echipă din afara Bucureştiului să termine pe primul loc”, a adaugat Dorin Goian.

COMENTARII:

Scrie un comentariu! la "“Forţam adidaşii”"

Scrie un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*